Month: noiembrie 2015

5 puncte – despre inovatie, succes si jk rowling

cinci recomandari noi despre succes, inovatie si drone

  1. Inovatia perturbatoare (disruptive innovation) este un lait-motiv la moda despre una dintre realitatile economiei mondiale, mai ales in tehnologie si Silicon Valley. Dar este si un termen folosit in exces si nu intotdeauna cu sensul pe care al trebui sa il aiba, anume acea inovatie care inlocuieste un produs existent, scotandu-l incet din piata si aruncandu-l in istorie. Uber nu este inca o astfel de inovatie, pentru ca avem inca taxi-uri. In schimb Iphone-ul a fost. Este intr-un fel un alt mod de a organiza „distrugerea creativa” a lui Schumpeter.
  2. Intr-o serie excelenta de la Wall Street Journal, lumea anului 2050 aprinde imaginatia insa porneste de la ce avem in prezent. Demografia este primul motiv de ingrijorare, pentru ca incepand de anul viitor populatia tarilor dezvoltate in varsta de a munci va scadea. Un altfel de efect malthusian, unul mult mai insidios si cu repercusiuni reale asupra modului in care se va organiza societatea viitorului atunci cand vechile realitati ale pietei muncii vor fi provocate.
  3. JK Rowling este autoarea miliardara a seriei Harry Potter, dar succesul nu a fost intotdeauna atat de previzibil. A scris primul volum in tren, intre doua slujbe si cu sabia venitului minim deasupra capului. Acum priveste in urma si ofera primele chei despre cum arata cu adevarat succesul
  4. Asistam la o prima confruntare intre doi titani ai economiei moderne, Jeff Bezos si Elon Musk. Dupa prima racheta lansata de noul venture al patronului de la Amazon au venit felicitarile de la SpaceX dar si cateva schimburi mai putin amabile. Game on!
  5. Cine se afla in spatele dronelor si cum arata viata operatorilor acestor aparate care asigura lungul alibi al indirectului intre comanda si moarte.

 

ce mai citesc.

  • Omul din castelul inalt – Philip K. Dick. acum un serial de succes de la Amazon, romanul lui Philip K. Dick prezinta istoria alternativa de dupa cel de-al doilea razboi mondial: au castigat nemtii si japonezii iar lumea arata cu totul altfel, alte constiinte, alta morala, dar poate aceeasi oameni. O viziune incordata, uneori bizara asupra istoriei, dar plina de imaginatie si sens.
  • World Order – Henry Kissinger. de la unul dintre cei mai infuenti diplomati ai secolului trecut, acum un think-thanker recunoscut vine acest volum care cuprinde esenta politicii mondiale, caldita pe picioarele uneori subrede ale aliantelor si revolutiilor din trecut, de la pacea din Westfalia, la Revolutia franceza. Ideea generala este spre prioritizarea unui sistem mondial care iese din salbaticia gandirii lui Hobbes si intre pe orbita unui „echilibru” real al puterilor.„In our time the quest for world order will require relating the perceptions of societies whose realities have largely been self-contained,”

ce filme am mai vazut.

  • The magnificent Seven – John Sturges. clasicul western inspirat din legendarul film al lui Akira Kurosawa.
  • Crimson Peak – Guillermo del Torro. noul film al regizorului mexican este o poveste vizuala in primul rand, un peisaj gotic in miscare sustinuta. Camera curge printre imagini de o frumusete desavarsita, desi povestea in sine nu ajuta foarte mult intregului edificiu.

 

daca va place dati de veste:
0

5 puncte

primul filtru pentru minte în cinci recomandări de articole urmate de doua recomandări de cărți pe care le citesc in acest moment si doua filme care mi-au rămas in minte

domeniile sunt diverse însă din toate cele de mai jos se poate învăța cate ceva care sa merite.

let’s go.

  1. cum sa reții informația pe care vrei sa o inveti. Incearca sa faci un efort conștient de a extrage din memorie ce ai citit
  2. piciorele puternice sunt asociate cu o mai buna sanatate mintala. Asa ca alergatul, mersul pe munte sau exercițiile pentru picioare pe care atâta lume le ignora la sala te pot faci mai inteligent și te pot feri de probleme mai târziu
  3. care este modul cel mai eficient pentru a citi o carte. Un plan sistematic pentru a înțelege mai bine mesajul unei cărți si a-ti insusi in mod critic lectura respectiva
  4. un articol critic la adresa austerității, văzută ca o încercare mascata de a face micii contribuabili sa plateasca pentru orgiile financiare ale celor bogati
  5. numeroase studii asociază mediatatia cu beneficii concrete pentru minte, mai ales in contextul actual al unei lumi acide si rapide in care zgomotele se transfera in anxietate. Exista insa si modalitati practice de a medita, de la inot la mersul pe jos

ce citesc:

  • The Age of Turbulence – Alan Greenspan. fostul presedinte al fed-ului american scrie despre propria sa devenire personala, influenta scriitoarei Ayn Rand, vremurile tulburi ale diferitelor administratii cu care a lucrat si mizele actuale ale economiei globale (China, Rusia, America de Sud si criza perpetua)
  • On writing – Stephen King. prolificul autor de horror/fantasy se destainuie in acest mic volum, impartit in doua parti: prima parte despre cum a ajuns celebru, aflat la limita saraciei. a doua, despre cum a invatat sa scrie si care sunt tabieturile sale

ce filme am mai vazut:

  • The Searchers – un western clasic cu John Wayne in care actorul american joaca poate cel mai complex rol al sau
  • A brilliant young mind – o poveste despre un geniu matematician suferind de autism si primele sale contacte cu viata reala

 

daca va place dati de veste:
0

Satul Romania

Nu ați avut niciodată impresia ca, aflați într-o intersecție bucureșteană, spațiul devine prea mic, ca o poieniță? ca taxi-urile si tramvaiele sunt niste cutii mai mici sau mai mari, iar oamenii se mișcă intre trotuare ca intr-o sufragerie închisa? Iar claxoanele si scrâșnetele roților accentuează senzația de miniaturizare? Sentimentul asta de spațiu închis, de univers redus la o încrengătura de ulițe, de tara redusa la dimensiunea unui sat devine foarte real, cu fiecare pas.

Si nu doar spațiul fizic e ingust, dar Satul Romania apare mult mai strident in vociferarea sociala, in zumzetul multicolor, in dialogurile si interactiunile din mediul online, unde aceeasi senzatie de micism, de machetare, de caricaturizare apare si mai abitir, cu o pronuntata tendinta de sablon. Pare ca toata lumea vorbeste de la fereastra cu toata lumea, sau peste gard, ca personajele din Morometii cu manecile suflecate dupa taierea salcamilor. Tonul e de scara blocului, sau de taclale in piata, asezonat cu barfe si ofteli, cu glume pestrite si zbierete. Presedintele tarii iese in piata orasului si se bate pe umar cu zugravul, electricianul si studentul. In timp ce peste drumuri se pune tara la cale, se gasesc prim-miniștri si miniștri, secretari de stat si gestionari de fonduri europene. Consultările cu poporul capata un aer de camin cultural sau de intalniri de duminica cu primarul, asteptat pe marginea santului cu caciula in mana si cu doi plozi ascunsi sub fustanele nevestii. Doleantele sunt ale tuturor, injghebate

Audierile ministrilor sunt si ele miniaturizate, ca o iesire la tabla in fata profesorilor la vizita domnului venit de la inspectorat, cand te balbai si nu stii sa arati pe harta pe unde curge Muresul, si inspectorul strange din nas sorbind din cafea iar invatatoarea se inroseste de emotie. Cele 2 televiziuni din sat trimit fiecare doua fete si doi cameramani sa se uite peste gard, iar in platou sunt burti neaose si cocuri facute la salon, mustruluind realitatea zilei si batandu-se pe cateva cifre de audienta.

Pe facebook, se iese din casa la marginea drumului, in bisericute. Unii joaca „groapa” pe „like”-uri, iar altii se impart in doua-trei grupuri de idei fixe, injurandu-i pe ailalti. Iar ailalti injura inapoi, cu zaduf. Aia ai lui basescu, cu aia a lui PSD, cu aia a lui Iohannis. Si toti isi trag sufletul la baietii care spun bancuri si spag seminte, asa cum face vacanta mare la caminele culturale acum douazeci de ani. Diversitatea este o dimensiune a necunoscutului, unde nu e bine sa intri. Acolo traiesc „nebunii”, aia care merg pe strada si vorbesc singuri.

Barfele sunt si ele domestice, legate de chiloti si amante. Un ministru in chiloti albi pe facebook e trimis la reeducare, eventual la biserica.

Peste aceasta gloata pestrita, un ins imbracat in haine stralucitoare, cu mult aur, inele, baratari si tichie stralucitoare joaca rolul de ghid spiritual. Credinta e redusa la liturghii si litanii, cu spinari incovoiate si cersetori cu scaieti in talpa si mainile intinse peste timp.

Nimeni nu pare sa aiba timp de alte orizonturi.

daca va place dati de veste:
0

Ronda Rousey pierde primul sau meci la 28 de ani

Noua stea a UFC-ului, Ronda Rousey nu a stiut ce a lovit-o sambata seara, la Melbourne, in fata unei tenace adversare care stie sa boxeze. Ronda, o fosta judoka medaliata la jocurile olimpice are o istorie traumatizanta in spate. Dupa o copilarie dificila, luptatoarea a atins in UFC momentul celebritatii. Poate prea devreme. Si momentul invincibilitatii asacum Tyson domina boxul in 1990:

It was Ronda Rousey’s Buster Douglas moment. Those who watched it were stunned. Those who read about it the next morning did a double take. And more than a few people were wondering where it leaves her career.

In 1990, Mike Tyson was also unbeaten and had the same aura of invincibility as Rousey. Like her, he put opponents away rapidly and with ease. But on Feb. 10 in Tokyo, he faced the little-known Douglas as a 40-1 favorite and was knocked out in one of sports’ biggest upsets.
Problema cu un astfel de soc este ca pune mari semne de intrebare. Pentru o intrecere atat de brutala ca UFC-ul modern, o astfel de cadere ofera mai multe garantii pentru o cariera distrusa decat pentru o revenire. Toata lumea te iubeste cand esti in frunte, dar atunci cand cazi, iubirea se risipeste rapid. Nimeni nu are rabdare cu cei care pierd. E o lume dura, nu atat pentru ca se cara pumni in ring, ci pentru ca lupta incepe in afara octogonului, cu propria incredere si cu singuratatea.

But Tyson may provide a cautionary tale. Before the Douglas fight, he was 37-0 with a series of brutal signature wins.

Though he did reclaim his title eventually, the post-Douglas era mostly featured losses to fighters like Evander Holyfield and Lennox Lewis and wins over much lesser fighters.

A fi invincibil este poate cel mai dificil lucru de atins, atat in viata, in ring sau in octogon. Mayweather este poate singurul exemplu modern de invincibilitate,  dar el a lucrat toata viata pentru a fi in afara zonei de pericol. Ronda tocmai a inteles ce inseamna sa pierzi, si ce abis o desparte acum de victoriile facile din primele sale meciuri.

Where Ronda Rousey Goes From Here

daca va place dati de veste:
0

Cu ce ramanem dupa terorism – cateva idei

Socantele imagini din Paris vor ramane vii inca mult timp, dar acum e momentul sa incepem sa intelegem. Macar in parte. Cateva idei mai jos despre ce s-a intamplat si cum vom fi toti transformati (inclusiv atacatorii) in viitorul mai mult sau mai putin apropiat.

So what was Friday’s attack about? Killing random people in restaurants and at concerts is a strategy that reflects its perpetrators’ fundamental weakness. It isn’t going to establish a caliphate in Paris. What it can do, however, is inspire fear — which is why we call it terrorism, and shouldn’t dignify it with the name of war.

The point is not to minimize the horror. It is, instead, to emphasize that the biggest danger terrorism poses … comes not from the direct harm inflicted, but from the wrong-headed responses it can inspire

 

daca va place dati de veste:
0

O violenta asurzitoare – de ce Paris trebuie sa conteze

Din balta de sange din Bataclan vor trebui sa se nasca sensurile noilor noastre vieti, ale celor care traim in Europa. In fata absurdului, primul instinct este sa lasam mainile sa cada pe langa corp si sa ne vedem de vietile noastre, pe pilot automat. Eventual sa lasam facebook-ul si twitter-ul sa vorbeasca pentru noi, in culorile digitale ale durerii. Dar asa cum am reactionat la Colectiv, avem o datorie sa reactionam si acum, cand s-a intamplat ceea ce o minte rationala nu mai poate cuprinde fara sa-si piarda un pic din siguranta propriei luciditati. Oameni disperati, iesiti sa-si petreaca un sfarsit de saptamana la un concert sau la o terasa, calcand pe cadavrele semenilor lor, urland si calcand. Aceste imagini devin prin monstruozitatea lor boante pentru creier, care le refuza. Le transfera undeva, in domeniul teoreticului.

Dar e deja prea mult si victimele nu sunt doar ei, cei care au murit fara nici o vina, ci si noi, cei care privim de pe margine. Numai ca fara sa stim am intrat deja in joc si jocul continua, asa cum a continuat si pe Stade de France, in sunetul grenadelor. Grenadele explodau si oamenii aplaudau, pentru ca mintea lor nu concepea ca exploziile ar putea sa vina de la grenade aruncate langa stadion. Dar nu mai conteaza ce nu pot mintile noastre sa conceptualizeze, minti nascute in pace si ferite de realitatile razboiului. Hollande, presedintele socialist al Frantei, cu o voce gatuita, a vorbit despre „un act de razboi”. Dupa multe zeci de ani, acest cuvant capata un sens nedorit, un miros rece de pucioasa care vine parca de peste timp. Dupa multe zeci de ani, acest razboi e real si se poate intampla oricand. In metrou, in piata, la terasa, la munca. Invizibil, grotesc absurdul ne bate la usa si pentru ca nu stim cine este, deschidem.

Asa ca singura sansa pentru viitor, pentru ca aceasta pata sa nu infesteze iremediabil Europa, este sa facem Parisul sa conteze. Si acolo, dar si aici. S-a ajuns prea departe cu nebunia si cu jocul acesta de zaruri incat sunt necesare actiuni decisive pentru a ne proteja viitorul. Aici nu e vorba de ura impotriva unei religii, impotriva unor refugiati sau impotriva unor popoare. E vorba despre identificarea autorilor, toleranta zero fata de astfel de ideologii criminale si fata de adeptii si propovaitorii ei. In fata violentei asurzitoare, tacerea este o invitatie la moarte.

Nassim Nicholas Taleb vorbeste despre atacarea cauzei care duce si va duce mereu la astfel de concluzii:

Since 2001 our policy for fighting Islamic terrorists has been, to put it politely, missing the elephant in the room, sort of like treating symptoms and completely missing the disease. Policymakers and slow-thinking bureaucrats stupidly let terrorism grow by ignoring the roots. We lost a generation: someone who went to grammar school in Saudi Arabia (our „ally”) after September 11 is now an adult, indocrinated into believing and supporting Salafi violence, hence encouraged to finance it –while we got distracted by the use of complicated weapons and machinery.

So instead of invading Iraq, blowing up Jihadi John and individual terrorists, thus causing a multiplication of these people, it would have been be easier to focus on the source of all problems: the Wahabi/Salafi education and promotion of intolerance by which a Shiite or a Yazidi or a Christian are deviant people.

daca va place dati de veste:
0

Voalul ignorantei si vidul democratic

Tragedia din Colectiv a produs o înlănțuire unica de evenimente într-o tara a Uniunii Europene: o mișcare populara spontana a dus la demisia unui intreg guvern, ceea ce pentru Romania, care este o republica semi-prezidențială echivalează cu un automat vid de putere administrativa: atât parlamentul cat și guvernul nu se mai afla în poziția de exercitare democratica a puterii iar reprezentativitatea lor devine un atu pur formal. Vorbim deci de o suspendare a regimului democratic, cel puțin pana la următoarele alegeri, timp in care noul guvern nou numit, format din membri neafilitati politic, va avea misiunea de a pregăti terenul pentru un reset al jocului democratic.

Aceasta situație de tranziție politica amintește întrucâtva de A theory of Justice, lucrare de filosofie politica a lui John Rawls, unde autorul introduce conceptul de „voal al ignorantei”. In spatele acestui concept abstract se ascunde exercițiul mental de a imagina ce fel de contract social vor alege oamenii aflați în spatele acestui voal al ignorantei. Premisa este ca nici unul dintre acești oameni, care mai târziu vor face parte dintr-o societate, nu știe ce poziție va ocupa in acea societate: nu știe dacă va fi sărac, bogat, dacă va face parte dintr-o familie de privilegiați sau dintr-o familie de muncitori necalificați. Astfel, rațiunea dictează ca oamenii sa aleagă acel contract social care sa le ofere cele mai bune șanse in viata indiferent de poziția sociala ocupata. Iar acest lucru presupune cea mai mare libertate posibila, oportunitățile sociale sa fie deschise tuturor indiferent de origine și sa ofere un beneficiu minim celor mai defavorizați membri ai societății.

Oamenii care au ieșit în strada simt ca de prea mult timp au fost aruncați într-un contract social puțin transparent și care nu oferă promisiunile libertății câștigate prin revoluția din 1989: prea multa corupția face ca doar cei privilegiați sa aibă acces la oportunități sociale, iar beneficiile celor defavorizați sa fie folosite de către clasa politica ca pârghie pentru asigurarea unui bazin de voturi facile și prizoniere. Revolta muta din strada a celor 50000 de oameni a însemnat un strigat pentru a resetare a contractului social pe baze noi, inclusive si nu exclusive.

Iar asta a presupus ca prim pas suspendarea cadrului democratic (astfel alegerile parlamentare din 2014 nu se mai aplica) pana la crearea condițiilor pentru aplicarea noului contract social. Klaus Iohannis l-a numit pe Dacian Ciolos, un tehnocrat cu o carte de vizita construita la Comisia Europeana, pentru a încerca atât de difuzeze tensiunea sociala (a cărei escaladare ar fi pus probleme de securitate externa) cat și sa găsească soluții la acest puzzle politic. E de așteptat însa ca acest proces sa fie unul de foarte lunga durata, pentru ca partidele tradiționale au încă acel bazin de voturi prizoniere pe care le pot utiliza pentru o perpetuare a politicilor exclusive sub o noua fațada, mai umana. Dar chiar și aceasta mica schimbare este binevenita pentru ca deschide un drum ireversibil, chiar dacă prea lung pentru a aduce beneficii imediate, spre un viitor cu adevărat democratic în care politicile publice sa răspundă nevoilor reale ale societății și viciul corupției sa fie doar o excepție statistica.

daca va place dati de veste:
0

7 lucruri pe care Dacian Ciolos le poate face pana la alegerile parlamentare

Dacian Ciolos a fost numit prim-ministru in urma unei miscari populare de revolta fata de coruptia generalizata din Romania. In fata acestui val de greata populara politicienii s-au repliat, intr-o miscare inteligenta de a-si conserva pozitiile pe termen lung. Acest vid de putere nou creat a permis impunerea unei altfel de guvernari, solutie pe care presedintele Iohannis a impus-o foarte rapid. Este de asemenea evident ca aceasta miscare nu s-a realizat exclusiv la cererea protestatarilor ci este pana la urma o schimbare gandita, in spatele careia exista o suma de interese.

Dar chiar si asa, aceasta numire nu are precedent dupa 1989 si dechide in politica si societatea romaneasca noi posibilitati, pana acum neexplorate. Chiar daca Dacian Ciolos si echipa sa vor fi votati de Parlament, impresia generala este ca acest guvern este un guvern interimar, a carui treaba va fi sa pregateasca reintrarea in circuitul democratic in noiembrie 2016, data urmatoarelor alegeri parlamentare. Acest lucru a fost facut clar de Klaus Iohannis care a subliniat ca treaba acestui guvern se incheie la alegerile din 2016. Dacian Ciolos va functiona deci ca un safety car pe circuitul national, pana cand principalii actori vor fi pusi in pozitia de a reincepe o cursa care se vrea mai curata si mai transparenta.

Timpul nu e de partea sa, insa Dacian Ciolos poate face cativa pasi decisivi in directia potrivita, care sa nu mai poata fi intorsi de o eventuala alta guvernare.

  1. Impunerea reformei reale a sistemului de invatamant si a celui educational, care sa cuprinda un plan de buget realistic pentru suportarea cheltuielilor care vor trebui sa sustina aceste doua domenii cheie. Bani pot fi obtinuti din diverse surse iar Guvernul de tehnocrati poate sa lucreze la solutii alternative care sa asigure aceasta finantare. Bottom line: fara o reforma reala a educatiei  si sistemului de sanatate, nu poate exista un viitor real pentru aceasta tara in care sa merite sa cresti generatiile viitoare
  2. Destructurarea sistemului de sinecuri din posturile-cheie ale administratiei de stat si pregatirea acestor posturi pentru a fi ocupate intr-un mod transparent de oameni calificati, pregatiti si motivati.
  3. Eficientizarea mediului de afaceri romanesc prin reducerea birocatiei, transparenta totala a institutiilor de stat si asigurarea unui mediu propice pentru tinerii intreprinzatori
  4. Combaterea reala a coruptiei la nivel national, prin crearea de unitati locale de identificare si raportare a tutoror actelor de micro-coruptie. Inasprirea pedepselor pentru acte dovedite de coruptie si eliminarea barierelor legale in asigurarea unui proces transparent si rapid
  5. Auditarea tuturor institutiilor si companiilor de stat de catre auditori independenti si restructurarea rapida a entitatilor unde se vor descoperi o proasta gestiune a banului public
  6. Crearea unui cadru legislativ care sa sustina romanii fortati sa plece in strainatate, pe cei cu studii superioare in alte tari si pe cei cu abilitati superioare dar care nu sunt motivati sa lucreze in Romania. Infiintarea unui Oficiu pentru Talente care sa trieze si sa puna in valoare astfel de candidati
  7. Atentie speciala acordata gestiunii marilor conturi ale tarii, bugetului de stat, contului curent si balantei de plati prin identificarea si exploatarea tuturor surselor de venituri la bugetul de stat si reanalizarea prioritatilor nationale privind programele de investitii publice care sa se bazeze pe proiecte reale, care sa raspunda unor nevoi reale ale populatiei si nu intereselor de moment.
daca va place dati de veste:
0

© 2017 Mindfilter.ro

Theme by Anders NorenUp ↑

Va place? Dati mai departe!