trmp3La momentul la care scriu aceste randuri, Donald Trump este presedintele ales al Statelor Unite. New York Times prezinta in timp real rezultatul alegerilor:

trump1In timp ce Donald Trump are 279 de electori, iar Hillary doar 218, dupa numararea majoritatii voturilor populare Hillary a fost votata de 59,248,749 americani iar Donald Trump de 59,096,015 cetateni. Cu peste 150,000 de persoane mai putin. Si totusi el va fi investit ca presedinte si nu castigatoarea votului popular. Cum e posibil ?

E posibil pentru ca in esenta, votul popular pentru alegerea Presedintelui este un vot indirect. Oamenii, desi pe hartie voteaza pentru un candidat, in realitate voteaza pentru alti oameni (numiti electori) care la randul lor se intrunesc intr-o ceremonie si voteaza presedintele. Oamenii voteaza in fiecare din cele 50 de State americane pentru un numar total de electori de 538. Pentru a castiga, un candidat trebuie sa fie ales de cel putin 270 de electori. Numarul de electori pentru fiecare stat e proportional cu populatia statului, cel mai mare stat, California avand de exemplu 55 de electori. Cu doua exceptii, numarul de electori din fiecare stat castigat de un candidat este decis in urma votului popular astfel : cine castiga majoritatea votului popular, castiga toti electorii statului. Adica daca un candidat castiga votul popular in California cu 51%-49% sau cu 90%-10%, va castiga in ambele cazuri toti cei 55 de electori, iar adversarul sau nici unul. Se poate deci, matematic, ca un candidat sa castige cele mai multe voturi populare per totalul celor 50 de  state, dar sa aiba mai putini electori pentru ca in statele cu o populatie mare a pierdut la limita (s-a intamplat asta de inca patru ori in istorie, ultima data in cazul Al Gore din 2000). Revenind la exemplul California, tot el explica de ce Hillary a castigat votul popular. California este cel mai populat stat american si modul in care au votat oamenii ieri acolo este redat mai jos, din aceeasi sursa, New York Times :

trump2

Hillary a fost votata in acest stat de 5.4 milioane de oameni, iar Trump de un pic sub 3 milioane. Victoria Lui Hillary este zdrobitoare, insa nu poate pleca acasa cu mai mult decat cei 55 de electori. Per total insa, cele 5.4 milioane de voturi explica de ce la final Hillary castiga votul popular dar nu si votul electorilor. Iata cum arata voturile in Florida, un important swing state :

trmp3

Aici situatia votului popular este mult mai stransa, iar Hillary este votata de 4,4 milioane de oameni. Insa nu primeste nici un elector din cei 29. E ca si cum cei 4.4. milioane de oameni care au votat pentru ea pur si simplu nu conteaza. Votul lor, daca ar fi stat toti acasa, sau daca votau 4,4 milioane, are in final aceeasi influenta asupra deciderii Presedintelui : zero.

 

E clar deci ca din acest punct de vedere sunt intemeiate protestele celor care sunt uimiti de faptul ca republicanul Trump a pierdut votul popular, dar a castigat Presedentia. Democratia indirecta, confruntata cu aceste cazuri incomode, nu prea mai pare o democratie. Un constat suparator cand vorbim despre Statele Unite ale Americii, leaganul democratiei moderne.

Realitatea este insa ca Statele Unite ale Americii reprezinta o federatie de state care se bucura de o autonomie ridicata, guvernate la nivel federal de diferite institutii. Chiar asta reprezinta forta democratiei americane, autonomia statelor pe de o parte, care pot decide in multe instante (de exemplu, tot in legatura cu votul, in unele state este ilegal sa fotografiezi buletinul de vot, nu si in altele) si forta institutiilor federale care asigura ca aceasta uniune sa functioneze ca o entitate unitara, cel putin vazuta din exterior. Toate aceste institutii federale si la nivelul fiecarui stat sunt legate de un sistem complex de checks and balances. Iar sistemul de vot prin electori face parte din acest sistem, desi a fost instaurat in secolul XIX si pare anacronic. Dar revenind la ideea de republica federala, forma de guvernamant a Statelor Unite, sistemul de reprezentativitate prin electori are un avantaj: ofera fiecarui stat federal posibilitatea sa isi aleaga acesti electori si sa conteze pe scena mare a deciderii Presedintelui Federatiei. Daca votul ar fi fost direct, atunci rezultatul ar fi suferit de un alt tip de distorsiune, pentru ca atunci castigatorul ar fi fost decis de marile aglomeratii urbane (New York, California, Florida etc), in detrimentul statelor cu o populatie mai mica. Reprezentativitatea la nivel federal ar fi avut de suferit. Votul prin electori elimina aceasta problema si ofera forta de decizie si statelor mai mici iar candidatii vor fi nevoiti sa ia in considerare si politicile acestor state.

Oricum ar fi, problema votului prin electori ramane una importanta si preocuparile de a il reforma sunt legitime.

In final, pentru ca lucrurile sa fie si mai interesante, chiar daca Trump  a castigat electorii necesari pentru a fi investit (cel putin 270), exista posibilitatea teoretica ca acei electori sa nu voteze conform vointei populare si in decembrie acestia sa o voteze pe Hillary. Pot exista ceea ce se numeste faithless electors, cei care desi au primit mandat din partea statului sa voteze cu un candidat, pot in teorie sa il aleaga pe altul. Constitutia SUA nu interzice explicit acest lucru, desi multe state au legiferat impotriva acestei practici. Iar daca prin faithless electors un candidat va fi votat de mai putin de 270 de electori, Congresul va fi cel care va decide Presedintele si Vicepresedintele.

Asa cum stau lucrurile acum insa, Presedintia lui Trump este solida si America, si intreaga lume, trebuie sa se obisnuiasca cu aceasta realitate, oricat de fantasmagorica ar fi parut ea acum ceva timp. Si, vorba presedintelui in functie, maine va rasari din nou soarele si americanii o vor lua de la capat. Si odata cu ei, lumea intreaga

daca va place dati de veste:
0