Pentru a intelege ce este bitcoin trebuie mai intai sa intelegem ce sunt banii. Pare cel mai intuitiv lucru din lume, insa acest concept atat de necesar si utilizat in viata de zi cu zi are inca caracteristici neintelese, aproape esoterice.

Sa ne intoarcem cu cateva mii de ani in urma : atunci, in habitatul ostil al vanatorilor-culegatorilor si al primilor agricultori, banii nu existau asa cum ii stim azi. Atunci prevala trocul, schimbul direct intre diverse bunuri. In timp, prin practica curenta, o serie de bunuri au inceput sa fie folosite foarte des in aceste schimburi, astfel ca pe langa valoarea lor intrinseca au capatat o noua dimensiune a valorii, aceea de mijloc de schimb : in primele comunitati aceste lucruri erau reprezentate de animale, cereale, unelte iar mai tarziu pietre pretioase, margele din piatra, scoici, piei de animale, pene multicolore etc. Au aparut astfel proto-banii iar tendinta a fost spre gasirea unor mijloace de schimb care sa permita eficientizarea schimburilor prin cateva caracteristici esentiale : sa aiba o valoare mare raportata la o dimensiune mica si sa fie usor impartite in subdiviziuni comparabile. Metalele pretioase au fost urmatoarele obiecte care au respectat aceste caracteristici si in consecinta folosirea lor ca bani a fost realizata pe scara larga. Sa intelegem inca de pe acum o alta caracteristica esentiala a banilor inca de la inceputul acestora : valoarea obiectiva de schimb pe care acestia o obtin prin cutumele sociale recurente, care difera fundamental de valoarea primara intrinseca a obiectului care functioneaza ca moneda. Aceasta valoarea obiectiva poate sa fie dublata de o valoare intrinseca recunoscuta mai mult (ca in cazul metalelor pretioase) sau mai putin(ca in cazul pietrelor folosite ca moneda-credit de populatiile indigene din insulele Yap).

Oricare ar fi fost obiectul folosit drept bani in tranzactii, acesta avea o existenta fizica, era material, palpabil si in majoritatea cazurilor avea o valoare intrinseca independenta de valoarea de schimb.

Urmatorul pas fundamental in evolutia acestui concept a fost renuntarea la valoarea intrinseca. Dematerializarea banilor reprezinta inceputul conceptiei modern care a inceput cu renuntarea la metalele pretioase ca bani si transformarea banilor intr-un mediu dematerial de schimb. Aceasta este pe scurt paradigma monetara moderna: fiat money, crearea imateriala a banilor de catre sistemul bancilor central-comerciale prin mecanismul rezervelor obligatorii. Singura valoare pe care o mai retine acest tip de bani este increderea populatiei in institutiile care emit banii. Atat. Istoria crizelor financiare moderne este cea a deteriorarii increderii in mecanismele prin care perdeaua de bani « fiat » se intinde mai sus sau mai jos in functie de nevoile percepute ale economiei.Emiterea acestora depinde de o serie de politici monetare si economice, care nu sunt tocmai intuitive si in definitiv depind de deciziilor unor oameni despre cati bani ar trebui sa fie in circulatie. Teoretic banii care se pot emite nu pot fi limitati (cu consecintele inflationiste de rigoare si de risc sistemic).

In acest context, bitcoin poate fi definit ca o forma virtuala de cripto-moneda electronica limitata care elimina problema “increderii” caracteristica monedelor ortodoxe printr-un sistem de tranzactii descentralizat, codificat si depersonalizat. Accentul aici nu cade pe moneda in sine, care reprezinta doar o conventie, ci pe reteaua globala de plata care reprezinta infrastructura bitcoin. Asa cum retelele Mastercard sau Paypal permit transmiterea bailor electronici intre parti, la fel si reteaua bitcoin transmite plati electronice intre participantii la schimb.

Exista cateva diferente fundamentale fata de reteaua ortodoxa de plati electronice actuala :

  • Reteaua bitcoin este descentralizata: nu exista nici o autoritate centrala, institutie sau persoana care sa dirijeze aceste tranzactii (cum este de exemplu Banca Centrala Europeana pentru tranzactiile cu Euro)
  • Tranzactiile electronice in reteaua Bitcoin nu au la baza o moneda ortodoxa (cum are de exemplu Paypal unde poti plati doar printr-una din monedele acceptate de sistemul financiar mondial) ci are propria unitate de cont, denumita « bitcoin »
  • Numarul maxim de bitcoins care se pot crea oricand nu poate depasi 21 de milioane. Spre deosebire de dolari de exemplu care teoretic pot fi creati intr-un volum nelimitat, reteaua bitcoin nu poate produce mai mult de 21 de milioane de unitati (in prezent exista in circulatie cca. 15.2 M euro).

Aparitia bitcoin este inca invaluita in mister, creditat cu aceasta creatie fiind misteriosul Satoshi Nakamoto, a carui identitate reala nu este cunoscuta (poate fi un individ sau un grup) prin celebrul manifest online Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System semnat Satoshi Nakamoto (daca doriti sa-i scrieti are si adresa de email – satoshin@gmx.com. Sa nu fiti insa extrem de dezamagiti daca nu va va raspunde).

Pentru a intelege cum functioneaza bitcoin trebuie sa intelegem cum functioneaza infrastructura electronica care sustine aceasta moneda : the blockchain. Acest blockchain este de fapt inovatia fundamentala din spatele bitcoin. Pentru ca o explicatie completa necesita cateva diplome de informatician si un creier pe masura, voi incerca sa explic doar cateva caracteristici fundamentale ale acestui sistem: blockchain-ul este o retea publica, partajata de tranzactii cu bitcoin la care iau parte milioane de computere (numite noduri) si in care comunicarea se realizeza prin sistemul peer-to-peer (va suna cunoscut ? da, acelasi sistem care permite de exemplu existenta binecunoscutelor programe de file-sharing). Toate tranzactiile cu bitcoins care au existat vreodata sunt inregistrate in acest blockchain si fiecare computer (nod ) din retea detine fiecare copie a acestor tranzactii. Cand are loc o noua tranzactie cu bitcoins, informatiile despre aceasta sunt transmise tuturor computerelor din retea unde sunt verificate dupa anumite chei (semnaturi). Apoi toate computerele primesc o problema matematica pentru rezovarea careia este nevoie de o putere de calcul direct proportionala cu numarul de bitcoin in circulatie. Nodul (computerul) care rezolva problema anunta rezolvarea tuturor celorlalti printr-un sistem peer-to-peer, tranzactia este validata si computerul care a rezolvat problema primeste ca recompensa un numar de bitcoins (in prezent 25). Dupa care se trece la analizarea urmatoarei tranzactii. Acesta de fapt este si singurul mod in care se pot crea noi bitcoins, iar acest proces se numeste « mining » pentru a aminti de perioada in care aurul functiona ca moneda si tranzactiile cu aur duceau la invetitii in minele de aur pentru a pune si mai mult aur in circulatie.

Pentru o intelegere mai clara a conceptului de tranzactionare care sta la baza bitcoin, sa revenim la populatia din insulele Yap de care am amintit la inceput. Milton Friedman foloseste acest exemplu in seria de eseuri Money Mischiefs: Episodes in Monetary History pentru a explica insasi ideea de bani insa curioasele obiceiuri financiare ale locuitorilor din arhipelagul Yap pot fi folosite ca alegorie pentru bitcoins.

Pentru tranzactiile pe care le fac, acesti locuitori folosesc un anumit tip de piatra masiva din calcar drept mijloc de schimb.Intreaga comunitate recunoaste acesti « bani » iar tranzactiile sunt dematerializate in sensul ca pietrele care fac obiectul schimbului nu mai sunt transportate de la cumparator la vanzator din cauza masivitatii acestora ci pur si simplu seriile de tranzactii sunt inregistrate prin anunturi publice astfel incat fiecare membru al comunitatii stie ca piatra masiva de pe dealul X apartine persoanei Y. In acest mod functioneaza si sistemul de validare publica a tranzactiilor din « blockchain », fiecare tranzactie fiind facuta publica prin publicitate peer-to-peer.

Oricine poate vedea cum functioneaza acest sistem in mod direct. Site-uri ca Biteasy.com, Blockchain.info, sau Bitcoin Block Explorer arata ultimele “blocuri” adaugate la blockchain; se poate oberva ca numarul de blocuri adaugata intr-o ora este de 6, in medie.

Desi vazuta ca o moneda a viitorului, bitcoin functioneaza deocamadata mai mult ca un activ exotic. Tranzactiile comune sunt inca limitate, desi exista site-uri care accepta aceasta moneda, insa cei mai multi il folosesc pentru natura lui speculativa si volatila. In ultimii trei ani, valoarea bitcoin (in dolari americani) a fluctuat de la 200$ in 2013 la un maxim de 1150$ in 2014 pentru ca sa scada la valoarea curenta de 380$ Aceasta ar fi si principala critica a acestui sistem, faptul ca fiind descentralizat nu exista asigurare asupra valorii investitiei si daca factorii de risc se materializeaza investitia ta in bitcoin se transforma in pierdere finala, fara posibilitatea de a mai fi salvat de vreo banca centrala sau un fond de garantare asa cum se intampla de exemplu cu depozitele bancare obisnuite.Iar factorii de risc pot fi faibilitatea intrinseca a sistemului, posibilitatea hacking-ului sau aparitia unor platforme concurente.In plus, pe masura ce reteaua devine mai populara, apar probleme legate de timpul in care se proceseaza tranzactiile ; daca in mod normal o tranzactie se proceseaza in mai putin de o ora, au fost cazuri in care vanzatorii au asteptat si pana la 12 ore. In conditiile in care platformele concurente ca Mastercard sau Visa realizeaza milioane de tranzactii pe ora, bitcoin e limitat la cateva mii. Prea putin deocamdata.

Pe de alta parte, natura independenta a acestei monede il face sa fie agreat de nostalgicii etalonului-aur si de adeptii Scolii Austriece de economie pentru ca bitcoin reprezinta in esenta o moneda libera, extrasa de sub tutela vreunei autoritati reglementare si a carui emitere nu depinde de vreo politica monetara anume. In acest sens, bitcoin este vazut ca o antiteza la establishemntul financiar modern, care poate suferi crize sistemice fatale precum cea din 2008 la baza carora se afla tocmai natura inflationista a monedei oficiale electronice.

 

 

daca va place dati de veste:
0