Fiat money

Banca nationala a Elvetiei a creat ieri printr-o simpla decizie de a renunta sa mai faca ceva ceea ce multi economisti numesc acum un „tsunami” financiar, comparand situatia de acum cu panica provocata pe pietele internationale de evenimentele din 2008.

In lume, efectul renuntarii SNB de a mai mentine un curs artificial cu euro au fost rapide si socante, pietele din intreaga lume resimtind aceasta unda de soc, ca un castel de nisip care se darama la prima adiere de vant.

In Romania, peste 150000 de familii s-au trezit deodata ca banca le va cere la urmatoarea rata cu cateva milioane in plus si la cultura financiara care exista in Romania vestea a fost primita cu stupoare, scandal si cautare de vinovati. Nu m-as aventura insa asa cum face Moise Guran sa-i consideram idioti pe cei care s-au indatorat in franci, pentru ca nu ar fi corect. Nu esti obligat sa cunosti dedesupturile pietelor financiare daca nu esti specialist si cu siguranta multi din acei oameni au avut incredere in sfaturile pe care le-au primit de la consilieri, care la randul lor au avut incredere in capacitatea pietelor de a sustine aceste credite in aceasta moneda exotica pentru Romania.

Ce s-a intamplat insa? De ce o decizie simpla de politica monetara a avut astfel de ramificatii si imediat familia Ionescu din Rahova s-a trezit cu o datorie poate dubla la banca? Explicatia este simpla si are legatura cu un concept care imbraca sistemul financiar contemporan, acela al banilor cazuti din cer. Sau fiat money asa cum sunt cunoscuti in literatura de specialitate. Banii, care ar trebui sa fie o masura a valorii sunt in prezent niste bucati de hartie fara nici o valoare concreta alta decat increderea in bancile centrale care emit acea hartie. Banii sunt produsi intr-o presa, tipariti in cantitati care sunt dictate de diverse politici economice pe care le urmaresc bancile centrale si trezoreriile.

In cazul de fata, in urma crizei financiare mondiale si europene, falimentului Greciei etc oamenii cu bani au cautat sa-si protejeze investitiile depozitandu-le undeva unde sa fie in siguranta. Elvetia s-a dovedit cea mai potrivita destinatie. Asa ca foarte multi euro au intrat in tara iar la o cantitate constanta de franci raportul de schimb evident a inceput sa creasca conform legii cererii si ofertei, mai multi euro pentru un franc. SNB a pus insa capat acestei evaluari a francului impunand un curs de schimb fictiv de 1.2 si imprimand franci pe care i-a lansat in piata pentru a sustine acest curs. Adica a aruncat hartie in piata pentru ca euro intrati cu basculantele sa nu scada prea mult ca valoare.

Ce s-a intamplat ieri a fost pur si simplu o renuntare la aceasta imprimare de bani fictivi. Motivul a fost legat de faptul ca pericolul „supraevaluarii” francului a disparut deci nu mai este nevoie sa se mentina acel curs artificial:

The minimum exchange rate was introduced during a period of exceptional overvaluation of the Swiss franc and an extremely high level of uncertainty on the financial markets. This exceptional and temporary measure protected the Swiss economy from serious harm. While the Swiss franc is still high, the overvaluation has decreased as a whole since the introduction of the minimum exchange rate. The economy was able to take advantage of this phase to adjust to the new situation. Recently, divergences between the monetary policies of the major currency areas have increased significantly – a trend that is likely to become even more pronounced. The euro has depreciated considerably against the US dollar and this, in turn, has caused the Swiss franc to weaken against the US dollar. In these circumstances, the SNB concluded that enforcing and maintaining the minimum exchange rate for the Swiss franc against the euro is no longer justified.”

Legea cererii si ofertei a revenit abrupt si francul a revenit la paritatea sa reala fata de euro si prin efectul de domino fata de RON.

Evident ca omul care a luat creditul in franci acum cativa ani habar nu avea ca Banca Centrala a Elevetiei printa bani intr-un subsol pentru ca el sa poata sa se imprumute cu o rata a dobanzii mai mica. El a avut de ales sa se imprumute in mai multe monede si a ales-o pe cea cu randament mai bun pentru el. In cultura financiara contemporana evenimentul de ieri este ceea ce pietele numesc o „lebada neagra” adica un eveniment probabilistic incert dar care apare din cand in cand in peisaj.

Socul de ieri este pe de alta parte inca un exemplu care arata cat de deconectat este sistemul financiar de economia reala si cat de dependente sunt institutiile si cercurile financiare de „fiat money”, adica de perfuzia cu bani a bancilor centrale. Toata orgia financiara a pietelor globale care a stat la baza crizei din 2008 produce inca efecte iar reteaua speculativa globala este hranita de banii fictivi care sunt produsi de bancile centrale intr-un cerc vicios care ar trebui sa puna pe ganduri foarte multi decidenti politici si economici despre cat de bine este sa creeze valoare monetara fictiva.

daca va place dati de veste:
0

2 Comments

  1. Remington Steele

    ianuarie 18, 2015 at 4:39 pm

    Da, Moise Guran a fost mult prea dur în postul său.
    Sigur, acum majoritatea oamenilor îi compătimește pe cei care au credite în CHF. Poate că un semnal de alarmă ar fi trebuit să fie momentul în care ofițerul de credit al băncii le spunea oamenilor că nu se încadrează la credit în lei sau euro, dar se încadrează la cel în franci. Păi cum așa? Chiar atât de simplu să fi fost? Oare dacă acel curs valutar ar fi ajuns la 1franc = 1 leu, s-ar mai fi plâns că trebuie să plătească la cursul la care au contractat creditul?

    • Da, de acord.
      Problema este evident un caz clasic de hazard moral. Darnu vom sti pana la urma motivarile tuturor acelor oameni care au luat aceste credite. La unii probabil intentia a fost pur speculativa, la altii nu. Sunt multi printre ei si oameni de buna credinta care pur si simplu au ascultat sfatul consilierului.
      Acum , fiecare stat are de analizat si de luat o decizie. Parerea mea este ca un ajutor se impune, dar nu de 100% pentru ca trebuie sa plateasca pana la urma si omul major care a luat pana la urma aceasta decizie.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

© 2018 Mindfilter.ro

Theme by Anders NorenUp ↑

Va place? Dati mai departe!